Marcel Valeriu SUCIU - PhD
Educație și cercetare
Tendințe actuale
Pe baza unor studii existente și mai ales simulări cu ajutorul computerelor de mare capacitate si viteza care au permis simulări de lungă durată, s-a ajuns la concluzia ca evolutia, in viitorul apropiat, a economiei mondiale incepe sa nu mai fie ascendenta asa cum este normal. Aceasta da semne de stagnare si chiar se inscrie pe un declin periculos. Cauza majora a unei astfel de evolutii este expansiunea ingrijoratoare a populatiei globului, expansiunea industriala care a devenit nelimitata si continua, declinul resurselor naturale, aparitia foametei si poluarea naturii care daca nu este stavilita va conduce chiar la distrugerea planetei.
In locul modelelor clasice trebuie create alte modele si strategii de dezvoltare care sa fie aplicate pe plan global, structura institutiilor majore ale statului si ale stiintei sa fie adaptata la noile cerinte, trecerea rapida la un nou mod de abordare a relatiilor internationale, urmate de crearea de noi parteneriate si inovatii sociale, menite sa conduca la o evolutie economica ascendenta si durabila. De subliniat ca numai stiinta si produsul ei, tehnologia avansata, pot sa realizeze un astfel de deziderat. Ca urmare, invatamantul si cercetarea din toate domeniile trebuie sa-si modifice orientarea, trebuie sa caute noi cai si mijloace de cercetare, sa fie mai inovatoare, mai eficienta si mai dinamica pentru asigurarea unei calitati superioare a vietii.
In fata acestei situatii, guvernele trebuie sa faca reformele necesare in invatamant pentru a forma specialisti care sa fie in stare nu numai sa cunoasca legile fizicii si chimiei, ale mecanicii si electricitatii, sa cunoasca legile biologice, economice, sociale si de piata, ci mai ales sa inteleaga cum acestea se desfasoara in fenomene, pentru a le putea folosi in manipularea proceselor care conduc la formarea unui produs. Numai cunoscandu-le cum functioneaza producatorul le poate frana, le poate accelera sau le va putea anihila pentru a obtine produse de mai buna calitate si la costuri scazute.
Cercetarea universitarã
Cunoscand orientarea actualã a cercetãrii stiintifice, specialistul poate proiecta si conduce inginereste procesul de obtinere a oricarui produs sau a unui serviciu.
Pentru atingerea obiectivelor actuale ale cercetarii stiintifice, Universitatile de prestigiu din lume au fost obligate sa modifice misiunea institutiei si, pe baza acesteia, sa treaca la elaborarea de noi curricule universitare care sa corespunda scopului enuntat mai sus.
VECHEA MISIUNE a tuturor institutiilor de invatamant superior era sa formeze specialisti inarmati cu cea mai moderna tehnologie pe care sa o aplice, dupa absolvire, la locul lor de munca. O astfel de formulare nu tine seama ca o tehnologie, chiar daca este foarte moderna in momentul de fata, isi pierde din noutate si devine veche, in medie, dupa circa 5 ani. Prin urmare, o astfel de misiune nu este de natura sa formeze specialisti care sa fie eficienti in mod progresiv de la absolvire si pana la pensionare, aceasta trebuie inlocuita cu una moderna si mai promitatoare.
NOUA MISIUNE - institutiile de invatamant superior trebuie sa contribuie la formarea unor astfel de specialisti care sa fie in stare sa inteleaga mecanismele si legile obiective dupa care se desfasoara fenomenele implicate in procesul de faurire a unui produs sau serviciu, pe baza carora, dupa absolvire, sa fie in stare sa inoveze si sa restructureze continuu procesele care se desfasoara la locul lui de munca.
Astfel toate atributele unui astfel de specialist nu vor putea sa se manifeste decat in masura in care acesta capata deprinderi de informare continua despre noutatile din domeniu, este flexibil in gandire, coopereaza cu cercetarea si capata incredere in stiinta si tehnologie.
In anul 2010 Romania a alocat 2,4 miliarde lei activitatii de cercetare-dezvoltare, ponderea acestui tip de cheltuieli in PIB fiind de 0,47%, in scadere fata de anul 2009. Pentru comparatie, media UE este de circa 2% din PIB. In ce priveste numarul salariatilor, in anul 2010 in acest domeniu isi desfasurau activitatea 39.065 persoane, in scadere cu 3.355 fata de anul 2009 si mult sub nivelul inregistrat la inceputul anilor `90, cand numarul angajatilor depasea 60.000. In aceste conditii, situatia cercetarii din Romania, in comparatie cu alte tari, din punctul de vedere al numarului si importantei articolelor stiintifice publicate in reviste de specialitate se prezinta in continuare.
Numarul articolelor publicate
Potrivit portalului SCImago Journal & Country Rank, in anul 2010, numarul articolelor stiintifice publicate la nivel mondial a fost de 2,4 milioane, Romania situandu-se pe locul 35 cu 11.106 articole. Pe primul loc s-a situat SUA cu un numar de 502.804 articole (21% din total), pe locul doi s-a situat China cu 320.800 articole, iar pe trei Marea Britanie cu 139.683 articole. In randul celor 27 de tari membre UE, Romania s-a situat pe locul 20.
Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus, numarul articolelor publicate de cercetatorii romani a crescut semnificativ in ultimii ani - crestere care a coincis cu majorarea numarului de titluri de doctor acordate anual - depasind Ungaria in 2008, insa continuam sa ne situam sub Cehia, o tara de doua ori mai mica decat Romania. In intreaga perioada 1996-2010, numarul articolelor publicate a fost de 63.809 sau 0,28% din totalul inregistrat la nivel mondial.
Pe domenii, in anul 2010, cele mai multe articole au fost publicate in: inginerie (1.407), fizica si astronomie (1.351), stiinta materialelor (1.346) si chimie (1.026), iar cele mai putine in medicina veterinara (doar 11).
Munca în echipă este esenţială. Iți dă posibilitatea de a arunca vina pe alții.
Impactul articolelor publicate
Cele 2,4 milioane de articole publicate la nivel mondial in 2010 au avut 3,3 milioane de citari, numarul mediu de citari per articol fiind de 1,37. In ce priveste Romania, cele 11.106 articole publicate au avut 6.254 citari, respectiv o medie de 0,56 citari/articol. Pe de alta parte, 43% din numarul citarilor au fost de fapt autocitari, insa procentul este apropiat de media la nivel mondial de 38%. Din numarul total al articolelor publicate de cercetatorii romani, doar 24% au avut citari, restul de 76% neavand nici macar o citare. Pentru comparatie, in SUA, ponderea articolelor necitate a fost de 54%, in Ungaria 60%, iar in Polonia 68%.
Importanta activitatii de cercetare - indexul h. Acest index măsoara atât productivitatea cat și impactul lucrărilor publicate de un om de stiinta sau savant. Indicele este bazat pe setul de documente stiintifice cele mai citate și numărul de citări pe care le-a primit în alte publicații. Indicele poate fi, de asemenea, aplicat pentru productivitatea și impactul unui grup de oameni de știință, cum ar fi un departament sau o universitate sau țară. La acest capitol, Romania se situeaza pe locul 46 la nivel mondial si 21 in UE cu o valoare de 117, insa mult in urma Poloniei, Ungariei, Cehiei si chiar Bulgariei.
A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai mulți este cercetare.
'Mai presus de neștiutori sunt cei care citesc; mai presus de cei care citesc sunt cei care rețin; mai presus de cei care rețin sunt cei care înțeleg; mai presus de cei care înțeleg sunt cei activi'.
Marcel Valeriu SUCIU, Project Manager
